Sari la conținut
Registrul zilei: 20 noiembrie 2026Informații pentru pensionari
Pensii AziRegistrul pensiilor

Capitolul II: Indexare și recalculare

Pilonul II: administratorii cer majorarea pensiilor și facilități fiscale

de Nicolae Punctaru · · 3 min de citit

Pilonul II: administratorii cer majorarea pensiilor și facilități fiscale

Cât ar trebui să crească cota?

Investitorii privați din sectorul pensiilor bat la ușa Guvernului cu o cerință clară: o reevaluare a cadrului fiscal și o creștere treptată a cotei de cotizație pentru Pilonul II. Obiectivul? Să asigure venituri mai mari la momentul pensionării.

Mesajul a fost transmis de Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), într-o intervenție la o conferință organizată de Institutul de Studii Financiare (ISF).

Pascu subliniază o realitate incomodă: reglementările inițiale vizau atingeerea pragului de 6% încă din 2016. Același țintă a rămas nerespectată până astăzi. Progresia cotei este inclusă și în Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031, documentul de angajament dintre Guvernul României și Comisia Europeană.

Reprezentantul APAPR propune o implementare graduală a majorării, pe parcursul anilor 2028-2031. Conform planului, cotizația ar putea urca anual cu 0,25-0,50 puncte procentuale.

Cum va crește treptat cota de cotizație?

Este o strategie calculată pentru a amortiza șocul asupra bugetului de stat.

Argumentul central este simplu: eforturile de reducere a deficitului bugetar trebuie să meargă mână în mână cu măsuri concrete care să garanteze românilor sume mai mari la bătrânețe. Pascu insistă și pe stabilitatea regulilor. Fondurile din conturile individuale le aparțin exclusiv participanților, iar fluctuațiile legislative frecvente erodează încrederea publică în mecanismul privat.

Sistemul Pilon II numără în prezent aproximativ 8,5 milioane de participanți și gestionează active nete în valoare de 237 de miliarde de lei.

Ce cifre ascund realitatea sistemului?

În cei 18 ani de activitate, fondurile au generat un profit net de 95,5 miliarde de lei pentru abonați. Randamentul mediu anual a atins 8,5%, depășind inflația medie anuală, care s-a situat la 4,8%. Până în momentul actual, s-au distribuit 8,5 miliarde de lei către circa 365.000 de beneficiari și moștenitori.

Pentru mulți cetățeni, aceste fonduri reprezintă principala, uneori singura, formă de economisire pe termen lung.

Sistemul de pensii facultative (Pilonul III) are în jur de 1,15 milioane de participanți și administrează 8,9 miliarde de lei.

Cristian Pascu susține că acest segment ar putea atrage un număr mult mai mare de persoane dacă autoritățile ar revizui facilitățile fiscale. Actualmente, plafonul de deductibilitate fiscală este fixat la 400 de euro anual pentru contribuțiile individuale și la încă 400 de euro pentru cele ale angajatorilor. Aceste limite nu au suferit modificări de aproape 18 ani, în ciuda faptului că salariul mediu a crescut de peste cinci ori în aceeași perioadă.

Pilonul III: o oportunitate ratată?

O propunere legislativă în vigoare prevede majorarea plafonului la 1.200 de euro anual. Președintele APAPR consideră că plafonul ar putea fi indexat la salariul minim brut, echivalent cu trei sau patru salarii minime pe an. Angajatorii ar trebui încurajați, prin beneficii extrasalariale, să contribuie la pensiile facultative ale angajaților.

Pe lângă rolul de păstrare a economiilor, fondurile private de pensii au devenit actori financiari semnificativi în economia națională.

Datele furnizate de APAPR indică faptul că aproximativ 95% din activele gestionate sunt investite în România, iar valoarea totală a capitalului administrat reprezintă circa 12% din produsul intern brut.

Cum impactează economia naționala?

Aceste entități dețin aproximativ 10% din datoria publică a țării și se numără printre principalii cumpărători de titluri de stat, având o pondere de 27% din achiziții, conform declarațiilor lui Cristian Pascu.

Prezența lor este remarcabilă și pe piața BVB, unde controlează între 45% și 50% din acțiunile aflate în tranzacționare liberă și peste 10% din capitalizarea totală a bursei.

Pe termen lung, resursele gestionate de fondurile private ar putea fi alocate progresiv finanțării proiectelor de infrastructură, energie și digitalizare, precum și investițiilor asociate tranziției verzi.

În viziunea liderului APAPR, dezvoltarea pensiilor private aduce avantaje duble, atât viitorilor pensionari, cât și întregii economii românești, condiționat de existența unor reguli legislative predictibile și a stimulente fiscale eficiente care să încurajeze economisirea.

Sursa: Cotidianul

Citește și

Părerile cititorilor (0)

Nu sunt încă păreri. Fii primul care scrie.

Scrie o părere

Părerile apar după aprobare. Citește cum folosim datele.