Sari la conținut
Registrul zilei: 20 noiembrie 2026Informații pentru pensionari
Pensii AziRegistrul pensiilor

Capitolul I: Pensii

Florin Manole: ce se schimbă la pensii din 2027 și cum stă impozitul zero pe salariul minim

de Valeria Stagiu · · 3 min de citit

Florin Manole: ce se schimbă la pensii din 2027 și cum stă impozitul zero pe salariul minim

Decizia se ia în CNT, alături de sindicate și alte părți!

Florin Manole, actualul ministru al Muncii, a oferit detalii esențiale privitoare la perspectivele sistemului de pensii pentru anul 2027 și la stadiul discuțiilor privind eliminarea impozitului pe venit pentru cei care primesc salariul minim național. În cadrul emisiunii „Talk B1”, difuzată de B1 TV și moderată de Gabriela Mihai, șeful Ministerului Muncii a clarificat numeroase aspecte referitoare la politica fiscală și socială a Guvernului.

Printre subiectele abordate s-a numărat și ipoteza unei impozitări progresive aplicate veniturilor mici, precum și mărirea cuantumurilor de pensie care ar putea intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027.

Una dintre primele clarificări venite din partea ministrului a vizat originea propunerilor de reducere a taxelor. Florin Manole a subliniat faptul că ideea eliminării impozitului pentru salariul minim nu provine din inițiativa Partidului Social Democrat (PSD), contrar unor zvonuri circulante în spațiul public.

El a menționat că, în prezent, nu există încă calcule definitive care să evalueze impactul bugetar al acestei măsuri.

În ceea ce privește pensiile, Florin Manole a transmis semnale clare că susține o majorare legală, estimată la peste 7%, și a afirmat că nu are intenția de a propune Guvernului un nivel inferior pragului de 7,3%.

Cu toate acestea, el a recunoscut că decizia finală nu se ia unilateral, fiind necesară stabilirea surselor de finanțare în colaborare strânsă cu Ministerul Finanțelor.

Originea propunerii fiscale: inițiativă a patronatelor, nu a PSD

Interpelat de prezentatoarea emisiuni, Gabriela Mihai, asupra informațiilor care circulau că PSD ar pregăti un mecanism de impozitare progresivă pentru veniturile mici, posibil inclusiv eliminarea totală a impozitului pe salariul minim, Florin Manole a ținut să pună punct de întrebare asupra provenienței acestei idei. Conform explicațiilor sale, propunerea a fost adusă pe tapet de reprezentanții organizațiilor patronale, nefiind, în faza actuală, un proiect legislativ elaborat intern de formațiunea politică majoritară.

„Doresc să fac extrem de clar că această propunere este una dintre inițiativele venite din partea patronatelor. Nu este un document creat de Partidul Social Democrat. Acest lucru nu înseamnă că ne opunem categoric, nici că o susținem din start. Înseamnă că este o idee printre altele, propusă de patronate și sindicate, pe care trebuie să o analizăm împreună cu aceștia în cadrul Consiliului Național Tripartit înainte de a lua orice hotărâre”, a explicat Florin Manole, în exclusivitate pentru B1 TV.

Stadiul tehnic al propunerii: lipsa simulărilor financiare

Un punct crucial atins de Florin Manole a fost stadiul concret al acestei propuneri fiscale. Deși în dezbaterile publice se menționează variante precum impozitul zero pentru pragul minim sau o structură de impozitare pe multiple trepte pentru veniturile reduse, ministrul a dezvăluit că nu a primit încă nicio simulare financiară detaliată și nici o schemă clară a cotelor de impozitare.

Nu mi-a fost transmisă o simulare, nici un studiu de impact bugetar. Mi s-a comunicat doar principiul reducerii impozitării pe muncă, în special în ceea ce privește impozitul pe venit. Ba chiar nu s-a intrat în discuții despre procente concrete, ci doar despre principiul general care ar permite creșterea veniturilor nete ale salariatului, fără a genera o povară fiscală suplimentară pentru antreprenori sau companii.

Deci, aceasta rămâne o discuție de principiu. Sigur, este o temă interesantă.

Este cert că trebuie analizată, dar procesul nu va începe mai devreme de vineri, când avem programată Comisia de Dialog Social de la Minister, prima întâlnire formală între sindicate și patronate pe tema salariului minim, a detaliat ministrul Muncii la Talk B1.

Clarificări privind contribuțiile sociale: impozitul zero nu anulează CAS și CASS

În timpul interviului, Gabriela Mihai a ridicat problema unor potențiale efecte secundare nedorite ale reducerii impozitării. Ea a întrebat dacă angajații care primesc un salariu puțin peste minim ar putea fi mutați contractual la nivelul minim, ca angajatorii să beneficieze de facilitățile fiscale.

Florin Manole a insistent că discuția nu vizează eliminarea tuturor obligațiilor fiscale asociate salariului.

„Mai întâi de toate, nu discutăm despre o impozitare zero globală, deoarece nu s-a pus niciodată problema eliminării contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate (CAS și CASS), adică drepturile de bază pentru pensie și sănătate ale angajatului. S-a vorbit exclusiv despre impozitul pe venit.”

Această distincție este vitală: eliminarea impozitului pe venit nu ar implica automat că un salariat ar primi integral salariul brut în mână. Contribuțiile pentru asigurări sociale și sănătate ar continua să fie reținute, atâta timp cât nu se intervin alte modificări legislative.

Ministrul a respins și ideea că angajatorii ar trebui considerați, implicit, vinovați de intenția de a eluda legea.

Ministrul a respins și ideea că angajatorii ar trebui considerați, implicit, vinovați de intenția de a eluda legea

Dacă există cineva care dorește să plătească taxe mai mici și să înregistreze în contracte un salariu mai mic, dând restul la negru sau la gri, aceasta este o infracțiune, o ilegalitate. Cineva care vrea să încalce legislația o poate face și acum.

Deci nu vom prezuma vinovăția nici a angajaților, nici a angajatorilor în nicio formă de demers, dar, în același timp, Inspecția Muncii își va îndeplini atribuțiile în continuare, a declarat Florin Manole.

Ministrul a invocat și mecanismele de sancționare existente, menționând amenzi de 40.000 de lei pentru încălcarea legislației muncii. Conform Codului muncii, articolul 260, o amendă de 40.000 de lei per persoană se aplică în cazul angajării la muncă fără contract individual de muncă. Pentru munca subdeclarată, adică acordarea unui salariu net mai mare decât cel înregistrat oficial, legea prevede amenzi distincte, cuprinse între 8.000 și 10.000 de lei pentru fiecare salariat identificat, cu un plafon cumulativ de 100.000 de lei.

Salariul minim în 2027: negociere în Consiliul Tripartit

Florin Manole a fost întrebat direct dacă salariul minim pe economie va cunoaște o creștere de la 1 ianuarie 2027, așa cum solicită organizațiile sindicale, în condițiile în care reprezentanții patronatelor se opun unei noi majorări obligatorii. Ministrul Muncii a evitat stabilirea unui nivel fix, insistând că soluția trebuie negociată cu partenerii sociali.

Decizia se va lua în Consiliul Național Tripartit (CNT), împreună cu toate părțile implicate, atât sindicate, cât și patronate. Însă, în programul de guvernare, există o măsură propusă pentru creșterea veniturilor celor cu salariul minim, într-un termen de 12 luni.

Aceasta este formularea din programul de guvernare.

Dar, repet, decizia o vom vedea cu toții după Consiliul Tripartit, pentru că dialogul social nu mai poate fi în formula din trecut, doar o discuție goală, unde fiecare intra cu propriile opinii și ieșea cu aceleași, doar că Guvernul decidea unilateral, peste capul tuturor.

Ministrul a pledat pentru negocieri autentice între sindicate și patronate, astfel încât eventualele măsuri adoptate să nu favorizeze exclusiv una dintre părți. În momentul de față, salariul minim brut pe economie este stabilit la 4.325 de lei lunar, nivel valabil de la 1 iulie 2026, conform Hotărârii Guvernului nr. 146/2026.

Prioritatea pensionarilor: „Între un antreprenor profitabil și un pensionar înghețat, prioritatea este pensionarul”

Un alt moment semnificativ al interviului a vizat relația dintre Guvern și mediul de afaceri. Gabriela Mihai i-a amintit ministrului o declarație făcută la o gală a antreprenorilor, în care acesta le transmisese participanților că vor avea în el un partener pentru măsurile care nu implică cheltuieli bugetare.

Întrebat ce a vrut să comunice exact, Florin Manole a explicat că prioritățile financiare ale Ministerului Muncii, în acest moment, sunt legate de obligațiile asumate față de pensionari și de categoriile vulnerabile.

Erăm la o gală de antreprenoriat, într-o sală plină de angajatori. Eu sunt ministru al Muncii într-un moment în care prioritatea este să respectăm legislația în legătură cu pensiile și cu beneficiile sociale. Deci prioritatea este să ne îndreptăm către categoriile care au cea mai mare nevoie, către pensionarii care au avut pensiile înghețate de doi ani de zile, și abia după aceea vom putea discuta și despre alte lucruri cu antreprenorii sau cu alte categorii care, sigur, și ele au nevoie de sprijin, dar nu se află într-o situație de vulnerabilitate acută.

Între un antreprenor care face profit – ceea ce este lăudabil pentru munca și rezultatele sale – și un pensionar cu pensiile înghețate de doi ani, consider că este normal ca prioritatea Guvernului să fie pensionarul, a declarat Florin Manole pentru B1 TV.

Ministrul a precizat că această orientare nu presupune ignorarea problemelor mediului privat. El a susținut că are întâlniri constante cu reprezentanții camerelor de comerț, ai patronatelor și sindicatelor, dar a subliniat că, până la elaborarea legii bugetului, eforturile instituției sale sunt îndreptate prioritar către pensionari.

Pensiile din 2027: „Nu voi propune o majorare sub 7,3%”

Cea mai importantă declarație adresată pensionarilor a apărut spre finalul interviului. Florin Manole a confirmat că susține o majorare conform legii, estimată la peste 7%, și că nu intenționează să înainteze Guvernului o propunere sub nivelul de 7,3%.

El a subliniat că decizia finală nu îi aparține exclusiv, fiind necesară stabilirea surselor de finanțare împreună cu Ministerul Finanțelor.

Această poziție consolidează așteptările pensionarilor pentru o creștere substanțială a cuantumurilor de la începutul anului viitor, într-un context în care înghețarea pensiilor a durat doi ani, generând un deficit acumulat în puterea de cumpărare a acestora.

Sursa: B1 TV

Citește și

Părerile cititorilor (0)

Nu sunt încă păreri. Fii primul care scrie.

Scrie o părere

Părerile apar după aprobare. Citește cum folosim datele.