Sari la conținut
Registrul zilei: 20 noiembrie 2026Informații pentru pensionari
Pensii AziRegistrul pensiilor

Capitolul IV: Pilon II și III

Contribuția la pensiile private ar putea urca la 6% din salariul brut pentru milioane de români

de Valeria Stagiu · · 3 min de citit

Contribuția la pensiile private ar putea urca la 6% din salariul brut pentru milioane de români

Când crește contribuția la Pilonul II?

Reforma sistemului de pensii private din România vine cu vești mari pentru conturile a milioane de salariați, asta dacă propunerile venite chiar de la administratorii fondurilor vor fi aplicate în sfârșit. În cadrul celei de-a XII-a Conferințe Internaționale a Institutului de Studii Financiare, ținută pe 19 noiembrie 2026, Cristian Pascu, șeful APAPR, a pus pe masă o serie de măsuri menite să ne protejeze economiile pentrubătrânețe, într-un moment în care sistemul public scârțâie sub presiunea demografică.

Prima și cea mai importantă mișcare vizată lovește direct în Pilonul II: contribuția ar urma să urce treptat de la 4,75% la 6% până în 2031. Interesant este că acest prag de 6% era deja literă de lege încă de la lansarea sistemului și trebuia atins tocmai în 2016. Mai mult, creșterea este bătută în cuie și prin Planul Bugetar-Structural Național 2025–2031, convenit cu Comisia Europeană. APAPR propune o majorare graduală, cu pași mici de 0,25–0,50 puncte procentuale pe an, între 2028 și 2031.

Practic, pentru angajați, asta înseamnă că o felie mai grasă din contribuția de asigurări sociale ajunge direct în contul personal de pensie privată, bani care sunt investiți mai departe pentru a aduce randament.

Deși măsura nu e bătută în cuie prin aplicare imediată, calendarul depinde doar de pixul guvernanților.

Ce se schimbă la pensiile facultative?

Evident, mutarea unor sume mai mari spre Pilonul II înseamnă mai puțin cash pentru sistemul public de exact acest impact bugetar a fost spaima care a ținut pe loc măsura atâta timp.

A doua mare lovitură dată de APAPR vizează Pilonul III, cel al pensiilor facultative. Spre deosebire de Pilonul II, unde intri automat, aici pui bani deoparte de bunăvoie, ca să-ți rotunjești veniturile la bătrânețe, iar patronii pot și ei să contribuie pentru angajați.

Până acum, statul oferea o deductibilitate fiscală de cel mult 400 de euro pe an pentru angajat și încă 400 pentru angajator. Doar că această limită a ruginit în ultimii 18 ani, timp în care salariul mediu pe economie a explodat de peste cinci ori.

Unde au ajuns miliardele din pensii?

Cum plafonul actual a devenit un fâs pentru economisire, APAPR vrea ridicarea lui la 1.200 de euro pe an. O altă variantă luată în calcul este legarea deductibilității de echivalentul a trei-patru salarii minime brute pe an. O astfel de gură de oxigen i-ar putea impulsiona pe patroni să bage pensiile facultative în pachetele salariale, iar românii să strângă mai ușor bani pentru viața de după pensionare.

După aproape două decenii de când învârt roata, pensiile private au devenit un gigant financiar. Pilonul II a strâns în ogradă circa 8,5 milioane de români și are active nete de 237 de miliarde de lei. La rândul său, Pilonul III numără 1,15 milioane de participanți și 8,9 miliarde de lei în active. Cifrele de la APAPR arată că, în 18 ani, Pilonul II a adus participanților un câștig net de 95,5 miliarde de lei, cu un randament mediu anual de 8,5%, peste inflația medie de 4,8%.

Și plățile au început să curgă: fondurile au virat deja circa 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari și moștenitori. Pentru mulți români, Pilonul II a devenit colacul de salvare financiară pe termen lung, motiv pentru care șefii APAPR bat apa în piuă că stabilitatea regulilor este sfântă pentru a ține în viață încrederea oamenilor.

Cât de mult sprijină fondurile economia României?

Banii ăștia nu stau degeaba prin seifuri. Aproximativ 95% din active sunt investite direct în România, iar capitalul administrat bate spre 12% din PIB-ul țării.

Mai mult, fondurile de pensii țin în spate cam 10% din datoria publică a României, fiind al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat, cu o cotă de 27% din totalul achizițiilor.

Iar pe Bursa de Valori București, aceste fonduri controlează între 45% și 50% din acțiunile libere la tranzacționare și peste 10% din întreaga capitalizare a pieței.

Prin banii investiți zi de zi, fondurile țin companiile românești pe linia de plutire, împing listările la bursă și dau oxigen pieței de capital. Ca investitori pe termen lung, ei pun umărul la stabilitatea economică a țării.

Sursa: Adevărul

Citește și

Părerile cititorilor (0)

Nu sunt încă păreri. Fii primul care scrie.

Scrie o părere

Părerile apar după aprobare. Citește cum folosim datele.