Sari la conținut
Registrul zilei: 20 noiembrie 2026Informații pentru pensionari
Pensii AziRegistrul pensiilor

Capitolul IV: Pilon II și III

Unde investesc fondurile de pensii private banii angajaților români

de Elena Cotizescu · · 3 min de citit

Unde investesc fondurile de pensii private banii angajaților români

Impactul relației simbiotice se cuantifică clar!

Economia națională se bucură într-un mod semnificativ de un flux substanțial de capitaluri, canalizate prin intermediul sistemului de pensii private obligatorii. La închiderea exercițiului financiar din 2025, volumul total al activelor gestionate de fondurile din Pilonul II a depășit pragul de 201 de miliarde de lei.

Aproximativ 8,5 milioane de cetățeni contribuie activ la acest mecanism, transformându-l dintr-o simplă rezervă personală pentru bătrânețe într-un motor esențial pentru finanțarea sectorului economic local. Deși o proporție considerabilă a acestor fonduri este direcționată către trezoreria statului prin intermediul datoriilor suverane, rolul fondurilor s-a extins semnificativ. Ele au devenit actori majori în structura de proprietate a firmelor cotate la Bursa de Valori București, injectând lichiditate și capital în mediul privat.

Această dualitate a fost evidențiată clar de datele furnizate de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), care subliniază impactul transversal al economiilor private asupra stabilității financiare a țării.

Cifrele concrete reflectă o creștere remarcabilă a bazei de active. La sfârșitul lui 2025, valoarea netă a fondurilor din categoria obligatorie s-a situat la 201,6 miliarde de lei. Comparativ cu perioada similară din 2024, acest indicator a înregistrat o avansare de circa 34%. Această dinamică arată că pensiile private nu mai sunt doar un instrument de securitate socială individuală, ci o componentă structurală a finanțării macroeconomice. Banii economisiți de muncitori nu stau inutilizați, ci circulă activ în circuitul economic, susținând atât cheltuielile publice, cât și dezvoltarea corporațiilor private.

Dintre toate destinațiile de investiții, titlurile de stat ocupă poziția dominantă.

Conform statisticilor din data de 31 decembrie 2025, aceste instrumente financiare constituiau 65% din totalul portofoliilor Pilonului II. În termeni absoluți, vorbim despre aproximativ 131 de miliarde de lei alocate datoriei publice. Tendința este similară și în cazul Pilonului III, unde ponderea titlurilor de stat atinge 63,2%.

Mecanismul este simplu: statul emite datorie pentru a acoperi deficitele bugetare, iar fondurile de pensii cumpără aceste obligațiuni. În schimb, administratorii fondurilor beneficiază de randamente sub formă de dobândă și își diversifică riscul prin deținerea unui activ considerat sigur.

Impactul acestei relații simbiotice este cuantificat în mod clar.

Fondurile de pensii dețin în jur de 10% din întregul volum al datoriei publice românești. Mai mult, ele reprezintă al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat din piață, acumulând 27% din totalul achizițiilor realizate. Această prezență masivă le conferă statutul de investitori strategici pentru Guvern.

Avantajul principal al fondurilor constă în natura lor pe termen lung și în fluxul constant de contribuții lunare.

Acest lucru le permite să mențină activele financiare pe durata mai multor decenii, oferind statului o sursă stabilă de finanțare pe termen mediu și lung, fără presiunea retragerii rapide a capitalurilor.

Deși statul primește cea mai mare parte a atenției financiare, piața de capital privat beneficiază, de asemenea, de o cotă importantă a acestor fonduri. Acțiunile societăților comerciale listate pe BVB absoarbe o porție semnificativă din economiile participanților. La finele anului 2025, ponderea acțiunilor în portofoliile fondurilor de pensii private a atins 25,7%. Valoarea totală a acestor investiții se ridică la aproximativ 51,85 miliarde de lei. Analizând evoluția pe termen scurt, observăm o creștere a ponderii de la 23,1% în decembrie 2024 la nivelul actual. Diferența de 2,6 puncte procentuale indică o încredere crescândă în performanța companiilor locale.

Latura de datorie corporate este, de asemenea, prezentă în portofoliu. Fondurile au alocat aproximativ 7,92 miliarde de lei în obligațiuni corporative, ceea ce corespunde a 3,9% din totalul activelor.

Datoria corporate e prezentă și ea în portofoliu!

Aceste emisiuni de obligațiuni oferă companiilor private acces la capital ieftin sau alternativ la creditul bancar. Împrumuturile sunt rambursate la scadență, iar creditorii, în acest caz fondurile de pensii, primesc dobânzi stabilite contractual. Dacă adunăm investițiile în acțiuni și cele în obligațiuni corporative, rezultă că aproape 30% din portofoliul Pilonului II este orientat spre sectorul privat.

Suma totală alocată acestor două categorii de active atinge circa 59,8 miliarde de lei la finalul lui 2025.

Prezența fondurilor de pensii pe piața de capital are implicații directe asupra structurii de lichiditate și a proprietății companiilor. APAPR estimează că aceste fonduri dețin între 45% și 50% din „free-float”-ul Bursei de Valori București.

De asemenea, ele controlează peste 10% din capitalizarea totală a pieței. Termenul de „free-float” se referă la acțiunile care sunt liber tranzactionabile pe piață, nefiind blocate de acționari majoritari sau strategici. O participare atât de mare sugerează că fondurile de pensii sunt piloni esențiali ai lichidității bursei și influențează direct structura de acționariat a firmelor listate.

Perspectiva viitoare este optimistă, conform viziunii APAPR. Se susține că fondurile pot deveni o sursă majoră de capital intern pentru proiecte critice, inclusiv în domeniile infrastructurii, energiei, tranziției ecologice și digitalizării. Extinderea acestor investiții ar putea lărzi piața de capital locală și ar îmbunătăți capacitatea firmelor românești de a atrage fonduri externe sau interne. Concentrarea geografică a acestor active rămâne foarte mare: la finalul lui 2025, în jur de 94% din investițiile Pilonului II erau plasate în active din România, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară.

Această focalizare locală subliniază legătura strânsă dintre economiile cetățenilor și sănătatea economică a națiunii.

Căile de creștere până în 2030 implică ajustări legislative și fiscale. APAPR propune creșterea contribuției obligatorii la Pilonul II, de la nivelul actual de 4,75% la 6%, începând cu 2031.

Această majorare nu este nouă, fiind inclusă în legislația inițială a sistemului încă din 2016. Ea este, de asemenea, integrată în Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031. Pe partea Pilonului III, asociația cere actualizarea plafoanelor de deductibilitate fiscală.

În prezent, limitele sunt de 400 de euro anual pentru contribuțiile salariaților și altele 400 de euro pentru contribuțiile angajatorilor. Propunerea legislativă discutată vizează dublarea sau triplarea acestor limite, ajungând la 1.200 de euro pe an.

Aceste măsuri ar duce la o acumulare mai rapidă a activelor, sporind astfel capacitatea de finanțare a economiei.

Pilonul II îndeplinește o dublă funcție economică crucială. Pe de o parte, el susține statul prin absorbtia datoriei publice. Pe de altă parte, el alimentează sectorul privat cu capital prin prezența sa activă pe piața de capital.

Totuși, nu trebuie uitat că, la baza acestui sistem stau milioane de români, ale căror economii sunt administrate, în primul rând, pentru a le garanta un venit decent la bătrânețe.

Echilibrul între interesele statului, ale companiilor și ale participanților rămâne cheia succesului acestui model financiar.

Sursa: Știrile ProTV

Citește și

Părerile cititorilor (0)

Nu sunt încă păreri. Fii primul care scrie.

Scrie o părere

Părerile apar după aprobare. Citește cum folosim datele.